Analiza SWOT

AŞEZARE
PUNCTE TARI

- situare în zona preorăţenească Gherla - Dej
- distanţa până la cel mai apropiat oraş este de 30 km - Municipiul Gherla , şi de 45 km faţă de Municipiul Cluj- Napoca
- existenţa Aeroportului Internaţional Cluj - Napoca la o distanţă de 45 km
- structura diversă a terenurilor agricole ( soluri pretabile pentru pomicultură, viticultură, leguminoase şi cereale)
- ponderea ridicată a proprietății private asupra terenurilor agricole
PUNCTE SLABE
- lipsa de dezvoltare a ramurii industriale în agricultură
OPORTUNITĂŢI
- acces la fondurile structurale
- legislaŢia în domeniu favorabilă
AMENINŢĂRI
- schimbarea destinației terenurilor

 

RELIEF, SOLURI, FLORĂ, FAUNĂ ȘI CLIMĂ

PUNCTE TARI

- cadru natural valoros situat de-a lungul Văii Lujerdiului , afluent de stânga a Someşului Mic , între Dealurile Dejului şi Clujului
- zonă caracterizată de un climat temperat cu precipitaţii moderate
- grad ridicat de împădurire
- zonă bogată în rocă vulcanică ( tuf vulcanic )
- floră şi faună bogate și valoroase
PUNCTE SLABE

- ultimii ani au fost predominaţi de secetă , inclusiv în perioada de iarnă
OPORTUNITĂȚI
- piatră rezistentă la îngheţ cu caracteristici adecvate pentru construcţii şi monumente sculptate
- creşterea conştiinţei populaţiei privind protejarea resurselor naturale şi combaterea poluării
- reglementări stricte privind protecţia mediului
- valorificarea cadrului natural printr-un turism prietenos față de mediu
AMENINŢĂRI
- accentuarea unor fenomene naturale - eroziuni şi alunecări de teren
- exploatarea neraţională a masei lemnoase atât prin politica de stat cât şi prin tăieri ilegale
- insuficiența fondurilor destinate protecției mediuluiMEDIUL ÎNCONJURĂTOR

 

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

PUNCTE TARI
- existenţa pe teritoriul comunei a suprafeţelor silvice
- existența serviciului de salubrizare
PUNCTE SLABE
- neefectuarea de lucrări de stabilizare in zonele ce prezintă pericole de alunecări de teren
- inexistenţa unei rampe ecologice în apropiere care să deservească şi comuna
- educaţia ecologică este superficială
- infrastructura de utilități și mediu este slab dezvoltată ( canalizare, epurare, gaze, managementul deșeurilor)
OPORTUNITĂȚI
- indiferența față de protecția mediului

 

SOCIAL
PUNCTE TARI

- tradiție în conviețuirea interetnică
PUNCTE SLABE
- fenomen de îmbătrânire demografică
- spor negativ al migraţiei nete
- sporul natural este în continuă descreştere
- din totalul populaţiei majoritatea este inactivă deoarece media de vârstă este de 65 ani
- forță de muncă insuficientă
OPORTUNITĂȚI
- derularea unor programe de pregătire pentru activități diverse
AMENINȚĂRI
- acorduri internaționale privind legalizarea deplasărilor pentru muncă în străinătate , astfel crescând numărul de imigranți și reducerea populației pe raza comunei

 

AGRICULTURĂ
PUNCTE TARI

- structura diversă a terenurilor agricole
- ponderea ridicată a terenurilor agricole ( 6195 ha ) , din care 3480 ha terenuri arabile şi 2715 ha păşuni şi fâneţe
- 2103 ha teren neagricol din care 1293 ha păduri , 38 ha ape , iar restul neagricol
- peste 120 ha livezi de pruni
PUNCTE SLABE
- 24,30 % din terenul neagricol este neproductiv
- suprafaţa de teren arabil cultivată în prezent este de peste 25 %
- solurile predominante în zonă sunt soluri grele de pădure

OPORTUNITĂŢI
- obţinerea produsului tradiţional , ţuica de prune de pe Valea Lujerdiului
- creşterea ponderii terenurilor cultivate prin atragerea Fondurilor Structurale

AMENINŢĂRI
- păstrarea unor metode tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole

 

INFRASTRUCTURĂ
PUNCTE TARI

- existenţa învăţământului preşcolar , primar şi gimnazial
- conectare bună la reţeaua de telecomunicaţii
- existenţa reţelei de telefonie fixă şi mobilă
- dispensar medical uman dotat cu echipament adecvat
- existenţa a 2 puncte sanitare umane
- cabinet medical veterinar - particular
- farmacie umană
- funcţionarea unui Centru Cultural Sportiv şi de Informare - PAPI
- dezvoltarea reţelelor de alimentare cu apă
- beneficiază de energie electrică , iluminat public şi sistem de salubrizare
- există sisteme de televiziune prin satelit
- acces la internet şi bibliotecă comunală

PUNCTE SLABE
- Oficiul Poştal nu beneficiază de sistem informatizat
- nu există centre de asistenţă pentru bătrâni şi copii
- nu există spital , cel mai apropiat fiind la 30 km
- lipsa reţelelor de canalizare
- slaba dezvoltare a infrastructurii destinate activităților recreative
OPORTUNITĂȚI
- înfiinţarea unui cămin de îngrijire pentru persoane vârstnice prin accesarea Programului Operaţional Regional
- înfiinţarea unui centru medical
- înființarea a două parcuri de joacă pentru copii
AMENINȚĂRI
- surse insuficiente pentru susținerea proiectelor de modernizare

 

CĂI DE COMUNICARE ȘI ACCES
PUNCTE TARI

- distanţa până la cel mai apropiat oraş este de 30 km faţă de Municipiul Gherla şi de 45 km faţă de Municipiul Cluj - Napoca
- din totalul de 100 km drumuri 22 km reprezintă drum judeţean
- există 4 mijloace de transport în zonă ( unul pe ruta Dej - Corneşti - Cluj şi retur - o singură cursă pe zi ; unul pe ruta Cluj - Corneşti şi retur, sâmbăta şi duminica Cluj - Igriţia şi retur - două curse pe zi ; unul pe ruta Gherla - Corneşti şi retur - două curse pe zi ; unul Dej - Tioltiur şi retur - două curse pe zi )
- au fost reabilitate o parte din drumurile și ulițele sătești
PUNCTE SLABE
- din totalul de 100 ha drumuri 8 km este drum comunal , iar 70 km sunt drumuri săteşti şi uliţe
- lipsa accesului direct la rețeaua de căi ferate
OPORTUNITĂȚI
- dezvoltarea transportului în zonă pentru a putea oferi potențialilor doritori să facă naveta spre un loc de muncă
AMENINȚĂRI
- starea precară a drumurilor

 

Resurse umane:
În comuna Cornești la fel ca și în majoritatea localităților rurale rata sporului demografic este în scădere. Această scădere se datorează fenomenului de emigrație care a cunoscut o creștere explozivă după 1990, legat de fenomenul deschiderii orașelor și a liberei circulații peste granițele țării .Cauzele acestui fenomen sunt variabile și se pot diviza în două categorii:
a) lipsa locurilor de muncă , salarii mici , dorința pentru o pregătire superioară și recunoscută , dorința unei vieți mai bune , iar toate acestea duc la o creștere a șomajului și a migrației populației tinere spre spațiile urbane sau străinătate .
b) lipsa fondurilor , a suportului din partea statului român în ceea ce privește dezvoltarea rurală , a informațiilor actualizate și precise , a utilajelor performante în domeniul agricol , în spațiul rural se practică în continuare o agricultură tradițională , ceea ce împiedică dezvoltarea socio-economică locală și exploatarea la maxim a potențialului agricol .
Din aceste cauze în prezent populația existentă înregistrează un puternic caracter de îmbătrânire, vârsta medie fiind de aproximativ 65 de ani. În sprijinul tinerilor și al dezvoltării economiei spațiilor rurale , Guvernul României a inclus în Programul Național pentru Dezvoltare Rurală măsura 112 „ Instalarea tinerilor fermieri ". Scopul acestui ajutor este acela de a crea și dezvolta o exploatare agricolă competitivă și durabilă.
Măsura 112 are ca și domeniu de acțiune în special modernizarea exploatației , adică :
- îmbunătățirea managementului exploatației agricole ;
- dezvoltarea performanțelor generale ale exploatației agricole ;
- adaptarea producției realizate în conformitate cu cerințele pieței ;
- respectarea normelor comunitare , protecția muncii , protecția mediului , sanitar-veterinar.
O altă măsură este 113 și are ca domeniu de acțiune :
- pensionarea timpurie , care are ca și scop asigurarea de venituri pentru fermieri și/sau muncitori agricoli ;
- creșterea dimensiunii exploatațiilor ;
- întinerirea structurii de vârstă în activitatea agricolă .
O altă măsură este 141 și are ca domeniu de acțiune :
- creşterea volumului producţiei destinate comercializării pentru ca fermele de semisubzistenţă să devină viabile economic;
- diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei şi introducerea de noi produse. Obiectivele operaţionale se referă la asigurarea sprijinirii veniturilor necesare în perioada de restructurare a fermelor de semi-subzistenţă pentru o mai bună utilizare a resurselor umane şi a factorilor de producţie, prin:
- stimularea spiritului antreprenorial;
- diversificarea activităţilor şi veniturilor.
Aplicarea acestor măsuri determină o importantă dezvoltare economică a spațiului rural , diminuând astfel fenomenul imigraționist, ducând la îmbunătățirea calității mediului de viață concomitent cu dezvoltarea durabilă .
În localitatea Bîrlea s-a înființat AF Rus Ilie . D-l Rus și-a construit o fermă de taurine finanțată din fonduri europene - SAPARD . În localitatea Lujerdiu există Asociația crescătorilor de taurine , asociație care reprezintă interesele micilor proprietari de taurine din comună.