Cadrul geografic
Comuna Cornești este situată în partea de nord-vest a României, în zona de nord a județului Cluj , pe stânga râului Someșul Mic şi este scăldat de apele Văii Lujerdiului. Situată la intersecţia paralelei 47º 02' 19" latitudine nordică cu meridianul 23º 40'53" longitudine estică , comuna se află în zona temperată , cu cele mai favorabile condiţii climaterice pentru dezvoltarea vieţii omeneşti.
Comuna Cornești este compusă din 9 sate: Igriția , Tiocu de Sus , Tiocu de Jos, Cornești ( centru de comună ) , Stoiana , Morău , Lujerdiu , Bârlea și Tioltiur .
Comuna Cornești se învecinează la nord cu comuna Bobâlna, la sud cu comuna Iclod , la est cu comuna Aluniș , iar la vest cu comunele Dabâca și Panticeu .
Clima zonei aparţine tipului temperat continental exprimată de valori anuale ale temperaturii aerului (8-10ºC) şi prin precipitaţii medii anuale cu valori sub 10 l /m2.
Comuna Cornești este compusă din 9 sate: Igriția , Tiocu de Sus , Tiocu de Jos, Cornești ( centru de comună ) , Stoiana , Morău , Lujerdiu , Bârlea și Tioltiur .
Comuna Cornești se învecinează la nord cu comuna Bobâlna, la sud cu comuna Iclod , la est cu comuna Aluniș , iar la vest cu comunele Dabâca și Panticeu .
Clima zonei aparţine tipului temperat continental exprimată de valori anuale ale temperaturii aerului (8-10ºC) şi prin precipitaţii medii anuale cu valori sub 10 l /m2.
BOGĂȚII NATURALE
Zona noastra este bogată în rocă vulcanică (tuf vulcanic ), piatră care rezistă la îngheț și dezgheț bună pentru construcții, monumente sculptate . De asemenea datorită suprafețelor de pădure și a varietăților de specii arboricole ( făget , goronete ) precum și a speciilor de animale care conviețuiesc în zonă (dihor, veveriță , vulpe , lup , mistreț , bursuc , păsări , insecte , rozătoare , reptile , broaște , șopârle, etc .) și pe care căutăm să le diversificăm , putem considera zona o bogăție naturală de floră și faună. Pe raza comunei există 1685 ha pășuni, 1293 ha păduri și 38 ha ape.
Zona noastra este bogată în rocă vulcanică (tuf vulcanic ), piatră care rezistă la îngheț și dezgheț bună pentru construcții, monumente sculptate . De asemenea datorită suprafețelor de pădure și a varietăților de specii arboricole ( făget , goronete ) precum și a speciilor de animale care conviețuiesc în zonă (dihor, veveriță , vulpe , lup , mistreț , bursuc , păsări , insecte , rozătoare , reptile , broaște , șopârle, etc .) și pe care căutăm să le diversificăm , putem considera zona o bogăție naturală de floră și faună. Pe raza comunei există 1685 ha pășuni, 1293 ha păduri și 38 ha ape.
AGRICULTURA
Din totalul suprafeței de 3480 ha teren arabil suprafața cultivată în prezent este de 25 % , respectiv 870 ha . Solurile predominante în zonă sunt soluri grele de pădure , culturile în zona fiind predominant reprezentate prin ovăz , secară , grâu - pentru cele de toamnă , orz de primăvară, porumb , cartof - pentru culturile de primăvară. O pondere destul de importantă o reprezintă culturile furajere reprezentate de lucernă , trifoi , sparcetă , creșterea animalelor reprezentând îndeletnicirea de bază în zonă , respectiv taurine și ovine . Suprafața medie de teren agricol deținută pe localnic este de aproximativ 3 ha . Gradul de mecanizare este mic , încărcătura pe tractor fiind de cel putin 100 ha . Producția medie a culturilor realizate în zonă este de aproximativ 2200 kg păioase la ha , 2500 kg porumb la ha . În zonă există 5 centre de colectare a laptelui , produs care se vinde pentru prelucrare la unitățile de procesare din județ . De asemenea în zonă există peste 120 ha livezi de pruni din care se obține prin prelucrare produsul tradițional - țuica de prune - de pe Valea Lujerdiului.
Din totalul suprafeței de 3480 ha teren arabil suprafața cultivată în prezent este de 25 % , respectiv 870 ha . Solurile predominante în zonă sunt soluri grele de pădure , culturile în zona fiind predominant reprezentate prin ovăz , secară , grâu - pentru cele de toamnă , orz de primăvară, porumb , cartof - pentru culturile de primăvară. O pondere destul de importantă o reprezintă culturile furajere reprezentate de lucernă , trifoi , sparcetă , creșterea animalelor reprezentând îndeletnicirea de bază în zonă , respectiv taurine și ovine . Suprafața medie de teren agricol deținută pe localnic este de aproximativ 3 ha . Gradul de mecanizare este mic , încărcătura pe tractor fiind de cel putin 100 ha . Producția medie a culturilor realizate în zonă este de aproximativ 2200 kg păioase la ha , 2500 kg porumb la ha . În zonă există 5 centre de colectare a laptelui , produs care se vinde pentru prelucrare la unitățile de procesare din județ . De asemenea în zonă există peste 120 ha livezi de pruni din care se obține prin prelucrare produsul tradițional - țuica de prune - de pe Valea Lujerdiului.
MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
Dezvoltarea economico - industrială din ultimii ani nu a ținut seama de rațiunile specifice protecției mediului . Din această cauză , în momentul actual , comuna Cornești , ca de altfel și România , nu beneficiază de infrastructura corespunzătoare pentru protecția mediului și nici de o educație civică la nivelul cerințelor standardelor europene .
Dezvoltarea durabilă înseamnă în primul rând asigurarea unei calități mai bune a vieții pentru toți. Dezvoltarea durabilă mai înseamnă recunoașterea faptului că economia , mediul și bunăstarea socială sunt interdependente , și anume faptul că un mediu afectat din punct de vedere al calității va influența negativ , mai repede sau mai târziu , dezvoltarea economică și mai ales calitatea vieții fiecăruia dintre noi . Terenurile agricole situate pe raza comunei Cornești au un nivel scăzut de poluare deoarece nu s-a practicat o agicultură intensivă , nu s-au utilizat substanțe chimice poluante pentru sol și pentru apele freatice . De-a lungul timpului prin folosirea nechibzuită de către oameni a unor bunuri ale naturii au dispărut o serie de specii de animale , dar în prezent , ocrotirea faunei prin reglementări legale și nepracticarea braconajului au făcut ca pe teritoriul comunei să crească numărul animalelor sălbatice , precum lup, mistreț și căprioară .
Ocrotirea naturii constituie o problemă națională , trebuind să devină o preocupare a fiecăruia dintre noi . Pentru a menține mediul înconjurător mai curat , mai pur , publicul poate contribui prin protejarea și păstrarea florei și a faunei .
Dezvoltarea economico - industrială din ultimii ani nu a ținut seama de rațiunile specifice protecției mediului . Din această cauză , în momentul actual , comuna Cornești , ca de altfel și România , nu beneficiază de infrastructura corespunzătoare pentru protecția mediului și nici de o educație civică la nivelul cerințelor standardelor europene .
Dezvoltarea durabilă înseamnă în primul rând asigurarea unei calități mai bune a vieții pentru toți. Dezvoltarea durabilă mai înseamnă recunoașterea faptului că economia , mediul și bunăstarea socială sunt interdependente , și anume faptul că un mediu afectat din punct de vedere al calității va influența negativ , mai repede sau mai târziu , dezvoltarea economică și mai ales calitatea vieții fiecăruia dintre noi . Terenurile agricole situate pe raza comunei Cornești au un nivel scăzut de poluare deoarece nu s-a practicat o agicultură intensivă , nu s-au utilizat substanțe chimice poluante pentru sol și pentru apele freatice . De-a lungul timpului prin folosirea nechibzuită de către oameni a unor bunuri ale naturii au dispărut o serie de specii de animale , dar în prezent , ocrotirea faunei prin reglementări legale și nepracticarea braconajului au făcut ca pe teritoriul comunei să crească numărul animalelor sălbatice , precum lup, mistreț și căprioară .
Ocrotirea naturii constituie o problemă națională , trebuind să devină o preocupare a fiecăruia dintre noi . Pentru a menține mediul înconjurător mai curat , mai pur , publicul poate contribui prin protejarea și păstrarea florei și a faunei .
